În acest articol voi încerca să răspund la întrebarea ” Cum ne influenteaza experientele din copilarie întreaga viață ?” Și da, ele ne influențează întreaga viață.
Pana la 2 ani ne stabilim scenariul vietii spune Analiza Tranzacțională. Adica pana la varsta de 2 ani noi ne concepem o poveste a ce inseamna viata si cum va fi aceasta pentru propria persoana.
Aceasta poveste o facem inainte sa incepem sa vorbim in mare parte, iar pana pe la 7 ani adaugam in ea cele mai multe detalii, iar ca adulti nu mai suntem conștienți de ea.
O concepem in functie de ceea ce vedem la persoanele care ne cresc, ce ne transmit ei, cum percepem ceea ce experimentam, etc. Este un scenariu de supraviețuire si o traim ca pe propriul destin.
De cele mai multe ori este o poveste de suferinta, in care ne vedem ca o victima a împrejurărilor. Sau o poveste in care trebuie sa vina cineva sa ne salveze; sau o poveste in care daca nu le faci altora rau, nu ii faci sa sufere nu poti trai, ai in tine atata suferinta si furie si trebuie sa fie si cei ce te înconjoară la fel. Sau o poveste a iubirii de viata si de tot ce te înconjoară. Aceasta poveste depinde doar de tine Acum, in acest moment, de decizia ta de a ramane in oricare ar fi ea sau de a o schimba constient, de a prelua conducerea vietii tale si de o trai.
Dacă simti ca viata este altfel si nu cum ai invatat si vrei o viață mai buna pentru tine dar si pentru copii tai, pentru familia ta, cauta si vindeca-ti ranile, trumele, nu le da mai departe. Vindeca-te si bucură-te de frumusetea si bogatia vietii.
Mai jos iti las cateva exemple (Sursa de inspiratie Joshua Shrum) sa intelegi ce rau iti pot face si acum, abuzurile, traumele la care ai fost supus. Despre Cum ne influenteaza experientele din copilarie întreaga viață
„Lasă că părinții mei m-au bătut când eram copil și nu mai sunt așa traumatizat!”. Zice bărbatul care a fost denunțat de fosta parteneră pentru violență fizică.
„Când eram mic părinții mă lăsau să plâng singur până adormeam, și asta dura cu orele, dar așa am învățat să fiu independent”. Spune bărbatul care își petrece nopțile pe rețelele de socializare, neputând dormi.
„Am fost pedepsit aspru când eram mic și sunt ok”. Spune bărbatul care de fiecare dată când face o greșeală se face singur în toate felurile, pedepsindu-se.
„Când eram copil m-au atins bine de tot și acum sufăr de o „traumă” care se numește „educație””. Spune femeia care nu înțelege de ce toți partenerii pe care îi are ajung să fie agresivi cu ea.
Cum ne influenteaza experientele din copilarie întreaga viață?
„Copil fiind, când eram mofturos tata mă închidea într-o cameră singură pentru a mă gândi la ce am făcut, iar astăzi apreciez asta!”. Spune femeia care suferă de atacuri de panică și nu înțelege de ce e claustrofobică.
„Când, copil fiind, aveam crize de furie în public, părinții mei îmi spuneau că mă vor lăsa singură sau mă vor da unui străin și uite, am ajuns foarte bine”, spune femeia care a cerșit iubire în toate relațiile și a acceptat infidelități repetate pentru a nu fi abandonată.
„Când se uitau părinții mei la mine înghețam, și uite ce bine am ajuns!”, spune femeia care nu poate să mențină contact vizual fără să se simtă intimidată.” Părinții mei m-au obligat să aleg o carieră în care să fac bani și uite ce bine am ajuns!”. Spune bărbatul care așteaptă cu înfrigurare fiecare zi de vineri, disperat că este nevoit să facă zilnic ceea ce nu îi place.
„Când eram mică trebuia să stau la masă până terminam toată mâncarea din farfurie, cu forța chiar, nu cum fac părinții ăia permisivi!”. Spune femeia care nu înțelege de ce întotdeauna a avut probleme cu mâncatul compulsiv.
„Mama m-a învățat ce înseamnă respectul cu papucul și bine mi-a făcut”, spune femeia care fumează un pachet de țigări pe zi pentru a-și ține sub control anxietatea.
Cum ne influenteaza experientele din copilarie întreaga viață?
„Le mulțumesc părinților mei pentru fiecare lovitură și pedeapsă, pentru că altfel cine știe ce s-au fi ales de mine”. Spune bărbatul care nu a avut niciodată o relație sănătoasă și al cărui copil îl minte tot timpul, de frică.
Și așa ne trăim viețile, înconjurați de toți acești oameni minunați, netraumatizați. Însă paradoxal într-o societate plină de violență și oameni răniți.
Lecția nu e să ne judecăm părinții, și ei victime la rândul lor. Ci să înțelegem că nu a fost ok, să iertăm și să lăsăm o altă moștenire copiilor noștri.”
Ana Grecu – Life Coach, specialist în Reprogramare mentala si Vindecare Emoțională prin tehnici NLP și in Analiză tranzacțională. Terapii alternative Reiki, La ho Chi si ThetaHealing, Hipnoza
Cam asa procedam si noi, ne comparam cu altii si uitam ca suntem unici. Nu mai exista altcineva la fel ca mine si nici ca tine si tocmai asta e farmecul nostru, unicitatea noastra. Dar din cauza educatiei, neincrederii in sine, lipsei iubirii de sine vrem sa fim altcineva, mai putin noi. Ii vedem pe ceilalti plini de calitati, in schimb la noi vedem in special defectele. Stiu ca ei multe defecte, la fel ca si mine si la fel ca si orice persoana de pe acest pamant si de aceea m-am gandit sa iti propun un exercitiu.
Tu cât ești de mulțumit de calitatea deciziilor din viața ta? Dacă răspunsul este „nu prea„ îți recomand să pui în aplicare HARTA LUĂRII DE DECIZII MAI BUNE. Postasem zilele trecute o recomandare de carte, si anume cartea „DA sau NU – Ghidul deciziilor eficiente” de Spencer Johnson. Astăzi m-am gândit să scriu câteva rânduri despre aceasta carte si sa împărtășesc cu voi câteva idei valoroase cu care am rămas din ea. Mai jos vă las harta pe care personajul principal și-a făcut-o și pe care eu deja am început să o aplic atunci când iau hotărâri și am observat la mine că ajută mult.
Si ajungem la o anumita varsta si ne privim inapoi viata si ne dam seama ca am fi vrut sa fi facut ceva diferit, ceva ce ne-ar fi adus implinire si satisfactie profesionala si mai multi bani, de ce nu. Un gând foarte comun intalnit de mine atat la prieteni, cat si la clientii cu care lucrez este: „Mi-aș fi dorit să fi putut face altceva, dar nu am știut niciodată cu adevărat ce vreau să fac.”
În articolul de astăzi m-am gândit să scriu despre care sunt diferențele între egoism și iubirea de sine. Am întâlnit de foarte multe ori ideea că dacă o persoană se pune pe primul loc în viața ei este egoistă și e total greșit din punctul meu de vedere. Faptul că te pui pe primul loc în viața ta denotă de fapt iubirea pe care ți-o porți și ți-o arăți ție însuți. Am lucrat mult cu mine să învăț să spun NU, să mă valorizez și să mă pun pe primul loc în viața mea.
