Jocurile pe care le jucăm fără să știm: rolurile invizibile din viața de zi cu zi
În fiecare zi trăim ca și cum am fi pe o scenă invizibilă. Intrăm în conversații, relații, situații profesionale și, fără să ne dăm seama, jucăm roluri pe care nu ni le-am ales cu adevărat. Spunem „așa sunt eu”, dar de fapt este un joc pe care l-am învățat cândva, în copilărie, și pe care îl repetăm mecanic ca și cum am fi într-o piesă de teatru. Jocurile pe care le jucăm fără să știm: rolurile invizibile din viața de zi cu zi
Unii dintre noi sunt „salvatorii” – cei care au grijă de toată lumea, dar nu cer niciodată ajutor. Alții sunt „perfecționiștii” – cei care nu își permit să greșească, pentru că în spatele lor stă frica de critică sau de rușine. Alții joacă rolul „invizibilului” – preferă să nu fie observați, ca să nu mai simtă durerea respingerii.
Problema nu este că avem aceste roluri. Problema este că ajungem să ne confundăm cu ele și uităm cine suntem cu adevărat.
De ce jucăm aceste jocuri invizibile?
Când eram copii, am învățat repede că pentru a fi iubiți sau măcar acceptați, trebuie să ne adaptăm. Dacă am fost criticați, am învățat să devenim cuminți. Dacă am fost abandonați, ne-am convins că nu avem nevoie de nimeni. Dacă am simțit trădarea, am învățat să controlăm totul.
Rolurile au fost soluția noastră de supraviețuire. Au fost, într-un fel, inteligența noastră emoțională de copii. Numai că, acum, ca adulți, ele devin lanțuri invizibile.
Jocurile cele mai frecvente pe care le jucăm fără să știm
- Salvatorul – se sacrifică pentru alții, dar uită complet de sine.
- Victima – trăiește cu sentimentul că totul „i se întâmplă” și nu are putere să schimbe nimic.
- Perfecționistul – se străduiește să nu greșească, dar nu se bucură niciodată de ce reușește.
- Invizibilul – preferă să nu iasă în față, să nu fie văzut, ca să nu riște respingerea.
- Controlorul – simte că dacă nu ține totul în mână, lumea se destramă.
Aceste jocuri sunt atât de bine jucate încât, de multe ori, nici nu le mai percepem ca roluri. Ni se par „normalitatea” noastră.
Aha #1: „Nu eu aleg rolul, rolul mă alege pe mine”
Un moment de conștientizare puternic apare atunci când realizezi că rolul nu este identitatea ta. Nu tu ai ales să fii mereu „cel responsabil”, ci contextul, familia, situațiile prin care ai trecut te-au împins acolo. Când spui „eu sunt așa”, de fapt spui „eu am învățat să fiu așa”.
Această distincție aparent mică schimbă totul. Pentru că dacă „așa sunt eu” pare o sentință definitivă, „așa am învățat să fiu” înseamnă că poți învăța și altceva.
Aha #2: „Rolurile nu dispar, dar pot fi alese”
Nu e nevoie să „scapi” complet de un rol. Salvatorul, perfecționistul, controlorul pot exista și în forme sănătoase. Diferența este că atunci când devii conștient de ele, nu te mai joacă ele pe tine, ci alegi tu când să le folosești.
E un moment de libertate reală: să îți dai seama că poți alege când să fii responsabil și când să fii vulnerabil, când să ai grijă de ceilalți și când să ceri sprijin, când să planifici tot și când să lași viața să curgă.
Cum putem ieși din aceste jocuri invizibile?
- Observă tiparele – întreabă-te: „Ce rol joc cel mai des? Cum reacționez când mă simt rănit sau nesigur?”.
- Scrie situațiile – notându-le, vezi clar că aceleași scenarii revin din nou și din nou.
- Confruntă emoția ascunsă – întreabă-te: „Ce încerc să protejez prin acest rol?”. De multe ori e frica de respingere, abandon sau rușine.
- Imaginează-ți cine ai fi fără rol – vizualizează o versiune de tine în care nu mai ești prins în acel joc. Ce s-ar schimba? Cum ai relaționa? Cum te-ai simți?
Acest proces nu e ușor, dar fiecare pas mic aduce mai multă claritate și libertate.
Un sprijin pentru a-ți explora rolurile
Toate jurnalele de introspecție pe care le-am creat au pornit din această nevoie personală de a înțelege jocurile și măștile pe care le port. Ele sunt spații de explorare prin întrebări și exerciții care scot la lumină straturile ascunse.
Unul dintre ele, „Labirintul Interior – jurnal de introspecție”, este special conceput pentru a te ghida în această descoperire a rolurilor invizibile și a tiparelor care îți conduc viața. Întrebările din el nu sunt teoretice, ci ancore practice care te ajută să faci vizibil ceea ce, până acum, părea doar un joc jucat pe fundal.
👉 Dacă simți că e timpul să explorezi ce roluri joci fără să-ți dai seama și să descoperi ce se află dincolo de ele, acest jurnal îți poate fi un companion valoros pe drum https://gameofmasks.online/produit/labirintul-interior/
